Organizația ”Electronic Frontier Foundation”, prescurtat EFF, este o entitate de origine americană care militează pentru drepturile utilizatorilor în spațiul virtual, ce a luat naștere în anul 1990, când Internetul era încă ”tânăr și nevinovat”. Așa cum era de așteptat, organizația a răspuns public la scandalul ce a implicat programul de monitorizare PRISM, considerând că acesta aduce grave încălcări asupra dreptului de intimitate al utilizatorilor.
Pentru a aduce în prim plan ce aplicații și servicii se află sub lupa programului PRISM, organizația a lansat site-ul web prism-break.org, care oferă utilizatorilor o listă FOARTE complexă de alternative. Site-ul web cuprinde alternvative pornind de la sisteme de operare (atenție Ubuntu nu este considerat o alternativă), navigatoare de internet, clienți de citit poșta electronică, până la clienți pentru mesageria instantă sau retele de socializare.
Oare ce ar trebui să facă un utilizator român?… Este o întrebare similară cu ”a fi sau a nu fi?” pentru că dacă stăm să ne gândim puțin, pe vremea ”răposatului”, intimitatea era ceva destul de volatil (întrebați-vă părinții dacă nu mă credeți), astfel că în zilele noastre este posibil ca prea puțini utilizatori români să se simtă lezați de existența PRISM.
Personal sper să mă înșel în legătură cu afirmația de mai sus, astfel că fără să mă mai întind la vorbă iată căteva alternative pe care un utilizator român lezat de existența PRISM le-ar putea folosi:
– este necesar renunțarea la Internet Explorer, se știe bine că are destule probleme de securitate, Mozilla este o alternativă
– programele Yahoo Messenger și Google Talk pot fi înlocuite cu Pidgin folosind modulul OTR (Off-the-Record) pentru securizare
– ca și client de mail, Outlook poate fi înlocuit cu Mozilla Thunderbird
– din perspectiva rețelelor sociale Facebook sau Google Plus, ar putea fi înlocuite cu un cont pe rețeaua descentralizată Diaspora
– ca și motor de căutare alternativ la Google, Bing sau Yahoo, se poate folosi DuckDuckGo.
Acestea sunt numai căteva alternative destul de utilizate zilnic, întrebarea care se poate pune acum este următorea: oare câți utilizatori români sunt dispuși să renunțe la serviciile și aplicațiile cu care s-au obișnuit de atâta timp?